Alegerea

         Deoarece Dumnezeu a intenţionat să creeze pe om ca o fiinţă fericită şi fericirea este de neimaginat în lipsa libertăţii, El l-a înzestrat chiar de la creaţiune cu o voinţă liberă şi cu autonomia de a alege, care este în fond esenţa libertăţii.
 Odată cu libertatea alegerii, omul devenea responsabil pentru alegerea făcută şi trebuia să-şi asume consecinţele ei, oricare ar fi fost acestea. Deşi a fost avertizat cu privire la pericolul abuzării de libertatea care i-a fost acordată şi la consecinţele care ar fi rezultat din aceasta, omul a ales să creadă mai mult cuvintele diavolului şi să acţioneze contrar poruncii exprese a lui Dumnezeu, gustănd din fructul pomului oprit iar urmările acestei alegeri greşite sunt evidente până  astăzi la tot pasul.
 Prin planul de mântuire, în care Domnul Isus a plătit preţul păcatului omului suferind pe Golgota consecinţele alegerii greşite a lui Adam, omului i s-a dat o a doua şansă; el putea afla iertare în virtutea meritelor Mântuitorului şi putea alege să nu repede greşeala lui Adam, ci să rămână credincios Domnului Dumnezeu. Dacă la căderea lui Adam noi n-am contribuit cu nimic, cea de-a doua alegere ne vizează însă în întregime şi suntem direct răspunzători pentru consecinţele ei. În această situaţie nu există poziţie de neutralitate, iar refuzul de a alege să fii salvat este echivalent cu alegerea de a muri, chiar dacă aceasta n-a fost făcută sau exprimată în mod direct.
      Ca şi în cazul lui Adam, Dumnezeu ne respectă alegerea fiecăruia: ,,Ce seamănă omul, aceea va secera. Cine seamănă în firea lui pământească, va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa veşnică.’’ (Galateni6:7,8). Cu toate acestea, Dumnezeu ne informează de la bun început cu privire la faptul că există o alegere pe care ne-o recomandă şi ne avertizează cu privire la diferenţa între a alege ceea ce Îi este plăcut Lui şi ceea ce nu Îi este plăcut: ,, Famenilor… care vor alege ce-Mi este plăcut… le voi da în Casa Mea şi Înlăuntrul zidurilor Mele un loc şi un nume mai bun decât fii şi fiice; le voi da un nume veşnic, care nu se va stinge.’’ (Isaia 56:4,5). ,,Dar pe voi care părăsiţi pe Domnul… vă sortesc sabiei şi toţi veţi pleca geunchiul ca să fiţi junghiaţi căci… aţi ales ce nu-Mi place.’’ (Isaia 65:11,12).

     Marea alegere pe care o avem de făcut nu este una de moment, nu este o singură răscruce, ci constituie suma tuturor alegerilor mai mari sau mai mici din viaţă. De aceea nu este suficient să fi ales o dată la botez să-L urmăm pe Isus şi să fim ascultători de voia lui Dumnezeu, ci această alegere trebuie reconfirmată prin toate celelalte alegeri ale vieţii noastre: ,,De aceea, fraţilor, căutaţi cu atât mai mult să vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră; căci dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată. În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belşug intrare în împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos.’’ (2Petru 1:10,11)
   Alegând întodeauna ceea ce este bun, drept şi în deacord cu caracterul lui Dumnezeu vom putea avea ,,din belşug intrare’’ în împărăţia lui Dumnezeu. Alegerea binelui presupune adesea un efort şi un sacrificiu, dar este singura însoţită de binecuvântare: ,,De aceea ne şi silim să-I fim plăcuţi, fie că rămânem acasă, fie că suntem departe de casă.’’ (2 Corinteni 5:9). Plăcuţi putem să-I fim lui Dumnezeu doar alegând ceea ce îi este plăcut Lui, şi aceasta nu doar în lucrurile care ni se par nouă de importanţă majoră, ci în toate lucrurile, inclusiv în cele care ni se par mici şi mai puţin importante (ex. alegerea îmbrăcămintei, muzicii, prietenilor, lecturii, modului de petrecere a timpului liber, etc.), dar care pot fi hotărâtoare pentru alegerea finală: ,,pentru ca astfel să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru: aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu’’ (Coloseni 1:10), ,,Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari.’’ (Luca 16:10).
       Trăim într-o lume care l-a ales pe Baraba în locul Domnului Isus şi care continuă să aleagă valorile reprezentate de cel dintâi în detrimentul lui Hristos pe care-l răstigneşte din nou în fiecare zi prin alegerile ei. Într-o asemenea lume avem misiunea şi privilegiul de a fi lumini pentru Hristos şi de a mărturisi zilnic ca L-am ales pe El şi că nu regretăm alegerea făcută. Fiind ,,o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni’’, noi trebuie să dovedim că libertatea de a alege – ce ne-a fost redată cu preţul vieţii Domnului Isus – nu trebuie confundată cu libertatea de a păcătui şi adevărata fructificare a libertăţii, este aceea de a alege să-i servim lui Hristos: ,,Purtaţi-vă ca nişte oameni slobozi, fără să faceţi din zlobozenia aceasta o haină a răutăţii, ci ca nişte robi ai lui Dumnezeu.’’ ( 1 Petru 2:16).
      A-l alege pe Hristos înseamnă a alege viaţa – o viaţă demnă şi frumoasă în lumea aceasta şi o viaţă nesfârşită de slavă şi fericire în veşnicie. Cât de solemnă şi frumoasă  este responsabilitatea fiecărei zile cu numeroasele alegeri pe care le avem de făcut şi cât de pregătiţi şi hotărâţi ar trebui să fim atunci când pornim la activitate în fiecare dimineaţă! În rugăciune ar trebui să dobândim putere de la Dumnezeu pentru a alege şi în ziua respectivă doar ceea ce-I este plăcut şi abia apoi să pornim la activităţile zilei şi cănd vom face aceasta cu consecvenţă vom putea să ne bucurăm de adevărata viaţă, care este rezultatul alegerii binelui în orice împrejurare: ,,Iată îţi pun azi înaintea ta viaţa şi binele, moartea şi răul… Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi sămânţa ta, iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El.’’ ( Deutoronom 30:15,19,20). 

Publicat de Gabby Şerban